Inflație cu două viteze: urban vs. rural

Știați că la salarii identice, o familie care trăiește la țara va avea o putere de cumpărare mai mare decât una care trăiește la oraș (să presupunem două familii de învățători)?
Asta pentru că inflația se calculează urmărind evoluția prețurilor în interiorul unui coș de produse și servicii reprezentativ pentru consumul mediu la nivel național. Când însă creșterea prețurilor se calculează ca medie între entități cu grade și ritmuri de dezvoltare diferite (urban și rural, populația României având o distribuție apropiată între cele două) rezultatul conține inevitabil distorsiuni. E ca și cum am considera că doi gemeni au mâncat în medie un măr, deși unul a mâncat două iar celălalt niciunul.

Iată de pildă ponderile în coșul de consum la nivel național în 2011:

 

  • produse alimentare: 37,4% (cele mai importante-carne 9%; pâine 5,5%; lapte 5,4%; mezeluri 2,9%, conserve de legume 2%; alcool 1,2%, ulei 1,1%, fructe proaspete 1,1%, fructe import 1%, etc.)
  • produse nealimentare:44,2% (cele mai importante: combustibil 7,5%; țigări 5,2%; electricitate 5%; îmbrăcăminte 4,3%; medicamente 3,9%; gaze 3,2%; încălțăminte 2,7%; cosmetice 2,3%; uz casnic 2,1%; detergenți 1,7%; termoficare 1,1%, etc.)
  • servicii: 17,3% (cele mai importante: educație 2,4%, salubritate 2,4%; telefonie 5,1%; cablu radio-Tv 1,7%; trasport urban 0,8%; chirie 0,7%, etc).

 O gospodărie situată în mediul rural va cheltui însă sensibil mai puțin pe produsele alimentare (se practică încă “autoconsumul”, cele necesare se procură din gospodăria proprie), pe utilități (gazele și rețelele de apăși canalizare lipsesc în multe locuri) și pe servicii (salubritate, telefonie) decât una din mediul urban cu același număr de membri scăzând ponderea acestor cheltuieli la nivel național. Inflația în mediul urban va fi deci mai mare decât media iar cea din mediul rural mai mică.

Calculul inflației ca medie pe țară induce în eroare și în cazul aprecierilor legate de evoluția puterii de cumpărare. De pildă, în intervalul 2000-2010, salariul mediu a crescut cu 414%, în timp ce mărfurile alimentare s-au scumpit cu 137%, cele nealimentare cu 207% iar serviciile cu 226%. Prețul gazelor naturale s-a majorat însă în același interval cu 725% (și încă populația beneficiază de un preț subvenționat raportat la companii) iar serviciile de apă și canalizare costă cu 638% mai mult decât acum 10 ani. Dacă ancheta privind consumul în gospodarii s-ar fi realizat doar în mediul urban, ponderile cheltuielilor cu gazele, apa și canalizarea ar fi fost sensibil mai mari.

De asemenea, indexarea veniturilor (pensii, salarii, prestații sociale) în funcție de evoluția inflației calculată ca medie pe țară neîndreptățește sistematic populația din mediul urban care primește mai puțini bani în plus avantajând-o în schimb pe cea din mediul rural.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *