E normal să vrei ca economiile tale (sumele rămase din venituri după ce ţi-ai acoperit cheltuielile curente) să fie în siguranţă. Cele mai sigure plasamente monetare sunt considerate cele în titluri de stat şi poţi avea acces la aceste instrumente fie prin intermediul unei bănci fie cumpărându-le prin bursă.
Dacă nu dispui de sumele necesare achiziţionării titlurilor de stat şi ai aversiune la risc, îţi poţi depune apoi banii într-un depozit la termen , garantat în sistemul bancar în limita unui plafon. În acest moment, în România, plafonul de garantare al economiilor din bănci este de 100.000 de euro pentru fiecare depunător (persoană fizică) la o bancă.
Câştigurile se măresc pe măsură ce eşti dispus să-ţi asumi riscuri mai mari şi să accepţi că e posibil să pierzi bani. De aceea, poţi lua în calcul să plasezi banii de care, eventual, te-ai putea lipsi o vreme în alte instrumente, fără ca aceasta să afecteze stabilitatea ta financiară.
Acţiuni la bursă.
O acţiune acordă drept de proprietate asupra unei părţi dintr-o societate comercială, mai exact din capitalul ei. Atunci când o societate obţine profit, acţionarii (cei care deţin acţiuni) pot decide să-l folosească pentru extinderea firmei sau să-l împartă. Acţionarii obţin astfel dividende. Acţiunile se vând şi se cumpără prin instituţia denumită bursă; variaţiile de preţ pot aduce câştig deţinătorului (dacă le-a vândut cu un preţ mai mare decât cel de cumpărare) dar şi pierderi. De ce creşte preţul unei acţiuni? Din diferite motive, dar în special pentru că a crescut interesul investitorilor pentru acea firmă, profitul acesteia sau interesul de a fi preluată. Însă în vremuri de criză financiară care afectează economiile ţărilor şi investitorii nu mai au încredere în acestea, valoarea acţiunilor poate scădea puternic.
Obligaţiuni ale companiilor.
Deţinătorii de astfel de obligaţiuni primesc dobânzi pentru investiţia financiară făcută şi uzual acestea sunt superioare dobânzilor bancare fiind în general legate de un indice interbancar de referinţă (ROBOR, EURIBOR). Obligaţiunile pot fi cotate la bursă, la un preţ care poate să fluctueze în funcţie de evoluţia dobânzilor din piaţa monetară şi a apetitului de risc al investitorilor. De asemenea, există riscul ca emitentul obligaţiunilor să dea faliment şi astfel investitorul în obligaţiuni (de fapt creditorul firmei) poate recupera foarte greu sau chiar deloc banii.
Fonduri mutuale.
Administratorul unui fond mutual strânge banii pe care mai mulţi investitori doresc să îi investeasca dar n-au expertiza necesară sau sumele minime impuse de diferitele categorii de plasamente. Investitorii primesc în schimb titluri de fond, cu speranţa că aceste titluri îşi vor creşte valoarea în timp. Fondul va investi la rândul său banii respectivi (plasează bani în depozite bancare, cumpără obligaţiuni, acţiuni) pentru a obţine un portofoliu cât mai diversificat pentru participanţi.Există trei mari tipuri de fonduri, în funcţie de gradul de risc asumat de fiecare investitor.
Fondurile monetare.
Acestea folosesc banii investitorilor şi-i plasează în depozite bancare (cu dobânzi mai avantajoase decât dacă ai investi individual) sau cumpăra titluri de stat (care sunt, în general, mai puţin accesibile marelui public).
Fonduri de investiţii în acţiuni
Plasează banii investitorilor în acţiunile firmelor din ţară sau din alte state. Valoarea unui astfel de fond poate creşte sau scădea rapid pe perioade scurte de timp, dar, în general, aceste fonduri dau câştiguri importante, peste nivelul inflaţiei, de-a lungul timpului.
Fondurile diversificate
O combinaţie a celor două, plus componenta de obligaţiuni. Fondurile de mai sus se mai numesc şi fonduri deschise, investitorii putând să cumpere titluri şi să retragă liber. Mai există şi aşa-numitele fonduri inchise, care fac emisiune/răscumpărare de titluri o dată pe an sau deloc (pot fi cotate însă la bursă) şi care, în general, sunt mijloace de investiţii cu risc mai mare.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare
Activitatea desfăşurată pe piaţa investiţiilor este reglementată şi supravegheată de o instituţie a statului, denumită Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. Dacă doreşti să ştii mai multe despre aceasta, găseşti mai jos adresa de internet: http://www.cnvmr.ro/
De reţinut!
Chiar dacă, în general, titlurile financiare se cumpără de pe pieţe reglementate de autorităţi, aceasta nu înseamnă că investiţiile sunt garantate. Regula de aur a investiţiilor este să le diversifici, pentru ca astfel să diminuezi riscurile. Nu pune toate ouăle într-un singur coş!
Alte sfaruri din categoria Investitii
