Cheltuielile
Să recunoaștem: majoritatea dintre noi nu știm unde se duc banii de zi cu zi, doar dacă facem un efort să ne amintim. De aceea, trebuie să faceți o listă cu toate lucrurile pe care este posibil să le cumpărați sau să le plătiți într-o perioadă de timp. La aceasta adăugați suma necesară pentru a vă îndeplini obiectivele pe termen lung. Acest lucru vă face să conștientizați importanța fiecărui bun pe care vreți să-l cumpărați. Acum puteți elimina lucrurile mai puțin importante, dacă veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.
O modalitate utilă de a-ți împărți cheltuielile este să folosești un sistem pe care îl folosesc și producătorii -împărțirea ”după nevoi”. Când creează reclame prin care caută să te convingă să le cumperi produsul, firmele folosesc „piramida lui Maslow”, după numele celebrului psiholog american Abraham Maslow. El a ierarhizat necesitățile umane pe cinci trepte, pornind de la cele elementare, până la cele complexe, de ordin emoțional.
Necesitățile umane
1. Fiziologice, nevoile primare/instinctive ale vieții
2. Siguranță (personală, a familiei, a locului de muncă, legată de sănătate)
3. Nevoia de prietenie, iubire, afecțiune
4. Respectul propriu și încrederea în sine
5. Aspirația de a-ți pune în valoare aptitudinile.
Teoria lui Maslow spune că toți avem aceste niveluri ale necesităților, chiar dacă nu întotdeauna suntem capabili să le satisfacem. De-abia atunci când ne-am satisfăcut un nivel al necesităților, cei mai mulți dintre noi, mai mult sau mai puțin conștient, încercăm să satisfacem următorul nivel de necesități. Dacă îți este foame, te gândești la mâncare și nu la cum să-ți pui în valoare talentul de pianist. Dar, dacă ai mâncarea asigurată, ai un adăpost, ai alături prietenii și persoana iubită și ai o perspectivă asupra a ceea ce însemni tu, atunci probabil că ai să începi să te gândești și la valorificarea talentului.
Gândește-te bine la nevoile tale reale, nu la cele din reclame!
Uneori satisfacem o necesitate „sofisticată”, de ordin emoțional, urmărind să satisfacem, de fapt, o necesitate de ordin primar. Să luăm, de pildă, pantofii sport. Producătorii și specialiștii lor în marketing (vânzătorii, într-un cuvânt) caută să mute acest produs din nivelul primar (un bun elementar, cu care te încalți pentru sport sau o excursie) pe cel de-al treilea nivel, dacă nu chiar pe al patrulea. Cumpărarea unui anumit fel de pantofi sport, de o anumită marcă, îți poate crea un sentiment puternic de apartenență la un cerc social. Dar nu este vorba decât de niște pantofi.
Multe reclame îndeamnă consumatorii să cumpere bunuri făcând apel la nevoile emoționale. Gândește-te la reclamele văzute și la modul în care un anumit produs a fost „ridicat” în ierarhia lui Maslow. Cum crezi că se răsfrânge acest lucru asupra prețului acelui produs? E normal ca un pantof sport care „arată cine eşti” să coste mai mult decât un banal pantof de sport?
Deci să ne gândim un pic la noi înșine și la modul în care cele cinci niveluri de necesități ni se aplică. Încerci ca prin ceea ce cumperi acum să-ți satisfaci anumite nevoi? Poți satisface unele dintre nevoi și făcând unele economii? Există alternative la cumpărat? Crezi că nu poți fi primit în cercul tău de prieteni și fără să ai încălțăminte „de firmă”?
Încearcă să-ți privești viața de acum un pic „din afara”. Asta te va ajuta să-ți dai seama ce fel de viață dorești să ai mâine. Dacă vezi ce necesități îți determină cheltuielile de acum, vei putea decide dacă dorești să lași lucrurile așa cum sunt, sau să faci unele schimbări.
Veniturile
Estimarea veniturilor se face prin realizarea unei liste cu sursele tale de venit a de la locul de muncă permanent ori din colaborări, apoi alocațiile, cadourile, economiile și dobânzile.
Principalele surse de venit sunt:
- Venitul din muncă
- Venitul din acumulări și investiții
Cei mai mulți oameni sunt salariați și se bazează pe venitul adus de muncă prestată pentru angajator. Dacă ești propriul tău patron într-o mică afacere, se poate spune că ești și propriul tău angajat, deci muncești pentru tine.
Acumulările sau averea, înseamnă ceea ce ai în proprietate: bunurile materiale, plus conturile bancare și investițiile în acțiuni la bursă. Valoarea netă a averii se constituie din ceea ce deține o persoană după ce își plătește datoriile și face plățile aferente bunurilor deținute, ca de exemplu impozitele pe casă.
Folosite în diferite moduri, proprietățile pot aduce venituri. De exemplu, dacă deții un tractor, îl poți da în folosință în schimbul unei sume de bani. În acest caz, economiștii spun că îți folosești bunul deținut pentru a obține o rentă. Averea sub forma banilor, împrumutați sau depozitați într-un cont, produce dobândă. Dobânda reprezintă venitul care se obține lăsându-i pe alții să-ți folosească capitalul. Renta și dobânda sunt două tipuri de venituri obținute din averea deținută.
Cum poți acumula avere? Răspunsul e simplu: economisește!
Bineînțeles, sumele economisite depind de numeroși factori, cum ar fi mărimea venitului, cum te aștepți să evolueze venitul, dobânzile oferite de bănci sau nivelul impozitelor, precum și cât de prudentă este persoana respectivă.
Care este înclinația ta spre consum?
Pe măsură ce venitul crește, cresc și economiile. Relația dintre modificarea venitului și modificarea consumului (și implicit, modificarea economiilor) a fost formulată de celebrul economist britanic John Maynard Keynes, care a arătat că ”odata cu creșterea venitului, oamenii în general își măresc consumul, dar nu tot așa de mult cu creșterea venitului”. Ca să traducem la scară mică, la nivel de individ, am putea da următorul exemplu: dacă câștigi cu 1000 de lei mai mult, nu vei fi dispus să-i cheltuiești pe toți. Restul îl poți economisi la bancă sau, eventual, vei începe să faci mici investiții.
Alte sfaruri pentru Bugetul Familiei
